Trezirea CONȘTIINȚEI înseamnă autocunoaștere şi dezvoltare personală, experiența de a fi întreg, complet și perfect; un mare potențial de inspirație. Să faci un pas în afara convingerilor, definițiilor și punctelor de vedere generale, care ne opresc să fim tot ceea ce putem fi. Sensul tău nu este despre cât de imperfect eşti, sau despre cum să te repari (asta ai încercat destul pâna acum), ci despre accesul la măreția şi lumina din tine şi despre perfecțiunea ta. Și mai ales este o poveste despre minte, şi despre suflet. TU, ce duci în spate? Despre ce este viața ta? Cum ar fi să fie despre pace, împlinire, armonie, dragoste și prosperitate? Cum ar fi să stii că esti deja întreg, complet și perfect și că nu mai trebuie să te străduiesti să te „repari” sau să te ascunzi? Trăiește o experiență grandioasă descoperindu-te pe tine însuți, cu ceea ce eşti sau vrei sa fii. Fă-ți acest dar de preț. E momentul sa-ți primești viața cu mai multă iubire, acceptare şi bucurie, cu drag Valentin.

joi, 25 septembrie 2014

Între echilibru şi haos.

   Ce se întâmplă este că în majoritatea timpului nu ascultăm ce ni se întâmplă acum şi nu ne trăim viaţa aici. Poţi să ajungi la 70 de ani şi să nu fi trăit nici un minut din viaţa ta, sau foarte puţine şi în rest ai alergat după tot felul de mişcări, care se întamplau în tine haotic, care nu erau ale tale.
Sau fiind în dezechilibru şi haos ai preluat exact gândurile stările şi neliniştile celorlalţi,.
A fi în prezent înseamnă să fii în echilibru cu tine însuți, un echilibru care să ne cuprindă toate aspectele existenţei noastre: mintea, emoțiile şi corpul.

Deci să fim conduşi de altceva!




   A trăi în prezent… asta înseamnă să reuşim să ne echilibrăm total emoţiile, care ne împing la tot felul de trăiri care nu sunt în prezent, la fel gândurile noastre care sunt tot timpul legate de cineva sau ceva care a fost, sau ce o să fac, sau ce va fi! Să ne eliberam deci de starea noastră de sclavi, de dependenţe, emoţii şi mai ales gândurile noastre.
Să ne detaşăm total de ele.

  Echilibrându-ne, închizând rănile şi eliberându-ne reuşim pur şi simplu să fim acum!
Tu nu poţi să fii acum şi nici măcar să urmăreşti ce am scris eu acum, pentru că ai gânduri, care te mută, şi dacă nu îți dai seama, ajungi să fii exact sclavul lor pentru că, tu mergi după ele, nu eşti lăsat de gândurile tale să fii acum, şi să asculţi ceva care ți se întâmplă acum.

  În interiorul nostru, al omului comun, sunt doi stăpâni cu două voci: ego-ul orientat spre egocentrism şi sufletul. Vocea sufletului este foarte blândă şi suavă, de obicei nu penetrează gălăgia gândurilor şi eu-l care mereu începe cu: “eu vreau”! 
Deci un echilibru nu poate exista în ego pentru că esenţa lui este însuşi dezechilibrul.
Nu putem rămâne în egocentrism şi să căutăm echilibru între minte şi suflet.

   Tocmai neliniştea asta, golul interior şi singurătatea voastră vă face să căutaţi, pentru că înţelegeţi că ceva nu este şi nu este; nici în forma asta de carieră de success, nici în cealaltă, nici în nimic! 
Nu este şi ştiţi de ce? Nu putem servi şi egoului şi sufletului în acelaşi timp. De asta simţim gol interior şi nu poate fi armonie. Singurul motiv este: pentru că sunteţi în separare! Când apare dualitatea, oscilăm dezechilibrați şi nu putem fi aşadar în plinatatea noastră!

   Există un echilibru între minte si corp: cum e mintea aşa e şi corpul!

   Din acest motiv foarte mulţi oameni au tot felul de afecţiuni şi de boli pentru că aşa manifestă corpul ce este în mintea şi în emoţiile lor. Întotdeauna există o relaţie directă. Pentru că de fapt noi suntem o manifestare a altceva, dar când omul nu îşi pune niciodată problema manifestarea cui este, şi nu poate ajunge de fapt la cauză, va fi întotdeauna o haină fără stăpân.
   
   Dacă vrem vreodată echilibrul intern, singura cale care există, este ca vocea egoului să se diminueze, ca egoismul şi personalitatea duală să se diminueze şi să devină un instrument al sufletului care să conducă. În momentul în care sufletul reuşeşte să conducă maşinăria, forma noastră fizică şi identitatea noastră (pe care nici măcar nu o cunoaştem!), în momentul în care sufletul reuşeşte să o conducă, se poate vorbi de echilibru.

Armonia este o calitate divină.
Pentru că sufletul mai departe, este condus de către spirit, deci de către divin, şi numai în calitatea divinului exista armonie.

   Ca să trăieşti în prezent, înseamnă că ai toate lucrurile echilibrate în tine, şi nici măcar nu te mai situezi pe coloana asta de spaţiu şi timp. Eşti acum… şi doar atunci te sustragi formelor lumii ăsteia şi al mecanismelor ei, care te fac sa faci lucruri pe care nu le vrei, sa spui lucruri care nu le crezi. 

Trăieşte-ți viaţa, nu lăsa viaţa să te traiască!

A fi prezent = A fi în prezent

Meditează asupra celor scrise, atunci poate există o mică nişă de ieşire. 

Să fim zei!